Publicat pe 7.04.2018 | Comments Off on CONDUCEREA SINDICATULUI VA UREAZA SARBATORI FERICITE ALATURI DE FAMILIE SI CEI DRAGI!

Publicat pe 20.03.2018 | Comments Off on Legea nr. 360/2002 privind Statutul politistului, acestia vor avea dreptul la o compensatie lunara pentru chirie sau pentru rata unui imprumut in cuantum de pana la 50% din salariul de baza.

Astazi 20 martie 2018 Camera Deputatilor a dat vot favorabil pentru modificarea Legii 360 din 2002 privind Statutul polițistului – Art. 31.

adoptata de Camera Deputatilor

rezultat vot pentru=174, contra=57, abtineri=63

Polițistul numit în prima funcţie sau mutat în interesul serviciului într-o altă localitate decât cea în care îşi are domiciliul şi care nu deţine locuinţă proprietate personală în acea localitate, nici el şi nici soţia/soţul acestuia, în situaţia în care nu i se poate asigura spaţiu de locuit corespunzător, are dreptul la o compensaţie pentru chirie sau plata ratei/fracțiuni din rata unui împrumut contractat în vederea achiziționării unei locuințe, în cuantum de până la 50% din salariul de bază.

Citește mai departe

Publicat pe 19.03.2018 | Comments Off on Autorizare Miting 22,23 si 24.03.2017 si perioada de 26-30.03.2018 .

Primaria Capitalei a apropbat mitingul in perioada22,23 si 24.03.2017 si perioada de 26-30.03.2018.

Aveti atasat in format PDF Protocolul privind organizarea si desfasurarea adunarii publice solicitata pentru zilele de 22,23 si 24.03.2017 si perioada de 26-30.03.2018 .

Autorizare miting 22-24.03.2018.pdf

Publicat pe 17.03.2018 | Comments Off on ,,POLIȚIA ROMÂNĂ ȘI UNIREA DIN 1918’’

Luni, 26 martie 2018, ora 13:00, Sala ,,Auditorium” a Muzeului Național de Artă al României (Palatal Regal) – Manifestării dedicate CENTENARULUI UNIRII DIN 1918.

Manifestarea va include vernisajul unei expoziții de ilustrate de epocă, premiera filmului documentar și lansarea unui volum istoric, toate purtând denumirea ,,Poliția Română și Unirea din 1918”.

Vor rosti alocuțiuni: inspectorul general al Poliției Române, dl chestor principal de poliție Alexandru Cătălin IONIȚĂ, dl Șerban Dimitrie STURDZA, dl Mircea TUDOR, reprezentanți ai Academiei Române și ai Patriarhiei Române.

Citește mai departe

Publicat pe 14.03.2018 | Comments Off on Legea nr. 61 din 2018 pentru modificarea si completarea OG nr. 26 din 1994 privind drepturile de hrana, în timp de pace, ale personalului din sectorul de aparare nationala, ordine publi

Parlamentul României – Lege nr. 61/2018 din 09 martie 2018

Legea nr. 61/2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională

În vigoare de la 17 martie 2018

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 227 din 14 martie 2018. Nu există modificări până la 17 martie 2018.

    Parlamentul României adoptă prezenta lege. 

   Articol unic. –   Ordonanţa Guvernului nr. 26/1994 privind drepturile de hrană, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 9 aprilie 1998, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 

1. Titlul se modifică şi va avea următorul cuprins:

Citește mai departe

Publicat pe 8.03.2018 | Comments Off on Protocol Colaborare pentru miting semnat de sindicate

Astazi 08.03.2018, ora 08.30 la sediul SNPPC a avut loc o intalnire cu presedintii organizatiilor sindicale pentru a incheia un Protocol cu privire la principiile de colaborare, actiune si revendicarile comune. 

Acest Protocol a fost depus la Primaria Capitalei la Comisia de avizare pentru miting.

Revendicari comune in luna martie 2018:

1. Finntarea corespunzatoare a Ministerului Afacerilor Interne, pentru asigurarea cheltuielilor de personal si a cheltuielilor materiale necesare unitatilor din subordine;
2. salarizarea adecvata a personalului pe care il reprezentam in cadrul familiei noastre ocupationale si includerea in grila aferenta Legii – cadru nr.153/2017, cu 85% din cuantumurile prevazute pentru anul 2022;
3. dotarea logisitica in raport cu riscurile si complexitatea misiunilor politienesti, pentru a nu fi afectata capacitatea operationala si pentru a asigura protectia fizica a politistilor;
4. modificarea statutului politistului, in raport cu propunerile inaintate MAI, in acest sens, de catre partile semnatare ale Protocolului;
5. modificarile aduse Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, in luna septembrie 2017, prin care s-a diminuat cuantumul net al pensiei de serviciu.

Programul protestelor;

22-23.03.2018 – pichetari in fata Ministerului Afacerilor Interne

24.03.2018 miting in P-ta Revolutiei si mars spre P-ta Victoriei

26-30.03.2018 – pichetari in fata Ministerului Afacerilor Interne

Partile semnatare ale Protocolului:

1. Federatia Sindicatelor Nationale ale Politistilor si Personalului Contractual din Romania;
2. Federatia Sindicatelor Democratice ale Politistilor din Romania „ ALEXANDRU IOAN CUZA ”;
3. Federatia Sindicatelor Politistilor „ Sed Lex ”;
4. Sindicatul National al Agentilor de Politie;
5. Sindicatul National Uniunea Politistilor „ UNIPOL ”
6. Sindicatul Politistilor Europeni „ EUROPOL ”;
7. Sindicatul Politistilor „ DIAMANTUL ”
8. Sindicatul National al Politistilor „ Onoare si Respect ” din MAI

UNITI VOM PUTEA REZOLVA TOATE PROBLEMELE ANGAJATILOR DIN M.A.I.

PROTOCOL DE COLABORARE –  Sindicate Miting 08.03.2018.pdf

Publicat pe 3.03.2018 | Comments Off on Protocol comun Sindicate din MAI

Astazi 03.03.2018, ora 13 la Restaurantul Excelsior a avut loc o intalnire cu presedintii de sindicate pentru a incheia un Protocol cu privire la demararea unui miting comun, in care sa avem un numitor comun SALARIZAREA PERSONALULUI din Ministerul Afacerilor Interne.

In urma discutiilor avute s-a stabilit de comun acord organizarea urmatoarelor forme de protest in fata Ministerului Afacerilor Interne dupa cum urmeaza:

• 22-23 martie 2018 – activitati de pichetare
• 24 martie 2018 – protest.

Totodata, daca pana in data de 15 martie 2018 Primul ministru va accepta revendicarile organizatiilor sindicale, vom renunta la activitatile de protest.

Aveti in attach Protocolul comun semnat de organizatiile sindicale si o poza grup cu liderii organizatiilor sindicale.

Publicat pe 1.03.2018 | Comments Off on Rezumat de la întâlnirea sindicatelor din poliție cu conducerea Ministerului Afacerilor Interne

            În ziua de 01.03.2018, ora 13,00, o delegație a Sindicatului Național Uniunea Polițiștilor formată din Președinte Marius IDITA, MUREȘANU MIRCEA DORU și MOTORA CLAUDIU FLORIN, au participat la o ședință cu conducerea M.A.I., pe teme legate de drepturile salariale și dotarea polițiștilor.

          Domnul Subsecretar de stat Cms. Șef de poliție MIHAI VALERIU a prezidat ședința cu reprezentanții Sindicatelor, în privința dotării a relatat faptul că până la sfârșitul anului 2018 Ministerul Afacerilor Interne a demarat procedura pentru a achiziționa un număr de 1300 de autospeciale.

            De asemenea în urma discuțiilor s-a stabilit PLATA ORELOR SUPLIMENTARE efectuate de polițiști, specialiștii din minister  vor efectua în perioada imediat următoare, respectiv până luni 05.03.2018, calculele necesare acestei măsuri și le vor  înainta factorilor de decizie din M.A.I., doamnei Ministru CARMEN DANIELA DAN spre aprobare.

             În urma semnalelor transmise în cadrul întâlnirii a mai fost discutată propunerea legislativă, proiect de O.U.G, privind compensarea agenților constatatori (similar ANAF),   fiindu-ne transmis de către specialiștii aflați la întâlnire faptul că există un proiect definitivat în acest sens, urmează a fi promovat, respectiv elaborarea Normelor metodologice, pentru punerea în aplicare a acestui proiect și în cadrul M.A.I.

              În legătură cu aspecte ale salarizării polițiștilor MAI susține aplicarea grilei de salarizare conf. Lg.153/2017, căutându-se soluții în a identifica fonduri bugetare în acest sens.

             Totodată în perioada următoare fluturașii de salariu în rândul angajaților M.A.I., conform reprezentanților Direcției Generale Financiare, vor conține o evidențiere clară a indicilor componenți ai salariului.

          Sindicatul Național Uniunea Polițiștilor UNIPOL prin domnul Președinte Marius Idita a cerut urgentarea modificărilor privind elaborarea STATUTULUI POLIȚISTULUI, necesitatea dotării polițiștilor cu mijloace moderne.

Biroul Executiv

Publicat pe 24.01.2018 | Comments Off on Participare la la Ceremonialul depunerii de coroane de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu ocazia implinirii a 159 de ani.

Conducerea Sindicatului reprezentata prin domnul Presedinte IDITA MARIUS si consilierul domnului Presedinte al C.G.M. – U.G.S.R. MIRCEA VASILE, au participat astazi 24 ianuarie 2018, ora 12.00, la ACADEMIA DE POLIŢIE „ ALEXANDRU IOAN CUZA ” la ceremonialul depunerii de coroane de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu ocazia implinirii a 159 de ani.

Cele doua sindicate au depus o coroana de flori la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

Este 24 ianuarie !

La 159 de ani distanta, pentru unii e doar o zi libera…..

N-a fost o ,,unire mica”, pentru ca orice Unire a unui Neam e mare!

Sa nu uitam că românii de pe vremuri au pus marile puteri în fața faptului împlinit. L-au ales pe Cuza la 5 ianuarie 1859 și în cetatea lui Bucur Ciobanul.

Prefectura Poliției Capitalei în vremea lui Cuza Vodă (1859-1866)
 

Ştim câte reforme profunde s-au înfăptuit după unirea Valahiei cu Moldova (24 ianuarie 1859). Fost agă şi colonel, domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a luptat pentru desprinderea ţării de umbra turcească şi ataşare de valorile Apusului. Şi în domeniul poliţienesc lucrurile stau la fel.

Asistăm la modernizarea vechilor instituţii ale ţării, fiind o perioadă de prefaceri. Vechii tălpași dorobănţeşti se transformă în jandarmi, după model francez, ceea ce i-a determinat pe unii să spună că ,,dacă e guturai la Paris, strănută Bucureştii’’. În capitală existau un comandir, 5 tişti (comandanţi), 190 jandarmi călări şi 20 pedeştri. Numărul gardiştilor a scăzut la 300, iar pentru a controla flotanţii şi desigur pentru fiscalitate, numărul barierelor oraşului a sporit la 14. Prin Legea 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane şi rurale, se prevedea că în oraşele cu peste 3000 de locuitori să existe prefect al poliţiei, iar în celelalte oraşe să poarte denumirea de ,,capu poliţiei’’ ori ,,comisaru de poliţie’’. Potrivit unei circulare trimisă de Ministerul din Lăuntru tuturor prefecţilor de judeţe, cu începere din 1864, poliţia administrativă avea rol preventiv, în timp ce poliţia judiciară ,,descoperă delictele pe care poliţia administrativă n-a putut opri de a se comite, adună dovezile şi predă pe făptuitori tribunalelor’’.

Semn al înnoirilor, denumirea instituţiei se schimbă în 1859 din Poliţia Capitalei în Prefectura Poliţiei Capitalei. Această denumire s-a păstrat vreme de un veac, până în 1949, la înfiinţarea miliţiei. În perioada 1839-1866 sediul instituţiei a fost pe Splaiul Independenţei, aproape de sediul I.G.P.R. (uliţa Mihai Vodă). Era o clădire cu turn pentru pompieri şi ea ne apare în toate gravurile epocii. În acest sediu, în anul 1862, poliţiştii de atunci l-au avut drept oaspete pe însăşi domnitorul ţării. A fost prima vizită a unui domnitor într-un sediu poliţienesc. Cu acest prilej, Cuza recomandă prefectului poliţiei – colonelul Nicolae Bibescu – să trateze cu atenţie ,,Cancelaria de renseignemente’’, adică Biroul de Informaţii.

Toţi şefii poliţiei de atunci erau de neam boieresc (nobil), unii oameni politici importanţă şi în numirea lor putem să bănuim şi o influenţă a domnitorului. De pildă, Ioan Bălăceanu, în funcţie din 1859, avea o cultură aleasă, studii juridice la Paris şi el va ajunge ambasador în mai multe ţări europene. Când la 16 mai 1859  el, ,,Préfet de Police’’, îi scria domnitorului Cuza, aflat la Iaşi, în care-l informa despre aspectele politice ale unei reuniuni, telegrama o redacta în limba franceză.

I-au urmat colonelul Dimitrie Kreţulescu, care nu i-a fost loial domnitorului, trecând de partea complotiştilor. Prefectul poliţiei Alexandru Florescu, mai târziu senator şi ministru, la 11 ianuarie 1862 a prezentat un raport asupra celor 142 de ,,furtişaguri din ultimele cinci luni din ziua numirii mele în funcţiunea de prefect al Poliţiei Capitalei’’. Nicolae Bibescu va rămâne în istoria românilor ca prefectul de poliţie în birja căruia a fost asasinat primul şef de guvern român, conservatorul Barbu Catargiu, care a fost împuşcat mortal în Dealul Mitropoliei, la 8 iunie 1862, circumstanţele atentatului nefiind elucidate.

            Domnitorul Alexandru Ioan Cuza este cel care, prin Legea comunală din 31 martie 1864 a înființat Poliţia Comunală. Localitățile României erau împărțite în comune rurale și comune urbane. La comuna urbană cu peste 3.000 de locuitori, se înfiinţa o prefectură de poliţie. Consiliul Comunal avea printre atribuții și asigurarea ordinii publice. Primăria avea o poliție comunală, în fruntea căreia se afla primarul ales, ceea ce lăsa loc de abuzuri, ironizate în epocă, inclusiv de dramaturgul Caragiale. Primarul executa măsurile de ordine publică, poliția piețelor, poliția străzilor. ,,În orașe care trecu peste o populațiune de 300 locuitori, domnul are dreptul de a încredința privegherea și menținerea ordinii publice unui anume funcționaru de poliție, care în București poartă titlul de prefect de poliție, iar în celelalte orașe capul poliției, ori comissaru de poliție’’. Primarul emitea regulamente și ordonanțe polițienești (în afară de orașele cu prefecți, capi ai poliţiei și comisari de poliție), pe care le comunica Consiliului Local și prefectului județului, se îngrijea de ,,furioșii și nebunii lăsați în libertate’’, priveghea persoanele și locuințele dedate prostituțiunei, lua toate măsurile cuvenite pentru asigurarea sănătății, moralității și liniștii publice, asigura poliția spectacolelor și cerea intervenția armată în caz de răscoală, atrupamente ostile și loviri grele făcute ordinii publice. El avea la dispoziție gardiști, sergenți, pompieri, vătășei, comisari și impiegați ai poliției.

Poliția a fost împărțită în judecătorească și administrativă. În 1861 se pun bazele unui birou de Circulaţie (pentru care se numesc 5 comisari). Foştii gardişti devin sergenţi de stradă, constituiţi într-un corp separat. Printre însărcinările lor se numărau urmărirea respectării orarului localurilor publice, supravegherea circulaţiei trăsurilor, asigurarea ordinii pe străzi şi uliţe, combaterea cerşetoriei şi a vagabondajului, îndrumarea cetăţenilor, supravegherea indivizilor suspecţi.

La 4 noiembrie 1864 domnitorul Cuza a promulgat Legea poliţiei. De pildă, la 27 august 1860 Ghiţă Petrov a fost numit poliţai al Târgului Odobeşti. În 1878 în componenţa unei poliţii de oraş sau de târg intrau: un poliţai, ajutorul poliţaiului, un comisar, un epistat al poliţiei, mai mulţi gardişti de noapte şi servitori. Salarizarea personalului se făcea de primărie, iar numirea în funcţie aparţinea primarului, la propunerea poliţaiului, cu avizul prefectului şi al Ministerului de Interne. Poliţaiul Petrache Georgescu şi comisarul Victor Vergulescu erau recunoscuţi prin Înaltul Decret Nr.2535 / 9 noiembrie 1879 drept ofiţeri de poliţie judiciară şi deveneau auxiliari ai Ministerului Public. Până la adoptarea legii din 1903, în fruntea poliţiei din oraşe se afla ,,şeful poliţiei urbei’’ sau ,,capul poliţiei urbei’’.

            Încheiem cu o cugetare a lui N.Titulescu: ,,Nu trebuie să fii trădător ca să pierzi un neam. E suficient să fii nepriceput’’. Ultimul prefect de poliţie din vremea lui Cuza a fost Alexandru Beldiman, un om cu iniţiativă, fondator al ziarului ,,Adevărul’’. El nu s-a ridicat la înălţimea funcţiunii sale şi nu şi-a înţeles rolul, fiind lipsit de informaţii, naiv chiar. Şi din pricina lui s-a ajuns la lovitura de stat din noaptea de 11/12 februarie 1866, în urma căreia s-a instaurat dinastia de Hohenzollern.

Domnitorul Cuza la Prefectura Poliţiei Capitalei

La 24 octombrie 1862, domnitorul a venit cu tot alaiul pentru a vizita ,,otelul Prefecturei Poliţiei’’ unde ,,a constatat cu mulţumire buna ţinere a cancelariilor şi a închisorii speciale pentru aresturi preventive’’. Colonelul Cuza ,,a întrebat pe mai mulţi din prisonieri şi s-a informat cu de amănuntul despre forma şi durata arestuirii preventive. Măria Sa s-a asigurat că prescripţiile legale sunt respectate. Cancelaria de Renseignemente şi aşezarea de slugi pe la stăpâni a fost obiectul atenţiei particulare a Principelui Domnitor. Înălţimea sa a recomandat amploiaţilor de a veghea de aproape moralitatea individelor ce se trimit în serviciul particularilor prin intermediul autorităţii. Măria Sa Domnitorul a binevoit a exprima d-lui prefect al poliţiei mulţumirea sa asupra bunei ordine care domneşte aici’’.

Prefect al poliţiei era Radu Rosetti (1820-1868), ,,foarte energic şi cu însemnate calităţi de administraţie şi poliţie, post pe care l-a păstrat până la încetarea lui din viaţă’’. El a descoperit în mai 1863 pe autorul pamfletului injurios la adresa domnitorului unirii. Radu Rosetti mai fusese ajutor al şefului poliţiei Bucureştilor (1849), apoi şef al Poliţiei Capitalei în anul 1855. Fiul său, Dimitrie Rosetti, a fost comisar-inspector de poliţie al Culorii de Roşu, în vremea prefectului Radu Mihail (1881).

Asa trebuie să fim în vremuri grele; uniți în cuget, uniți în faptă!

La mulți ani, românașule!

Fl. Șinca

Publicat pe 15.01.2018 | Comments Off on Ordinul nr. 160 din 2017 privind asigurarea protecţiei personalului Ministerului Afacerilor Interne

În vigoare de la 15 ianuarie 2018

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 34 din 15 ianuarie 2018. Nu există modificări până la 24 ianuarie 2018.

    În scopul asigurării protecţiei personalului care îşi desfăşoară activitatea în Ministerul Afacerilor Interne,  având în vedere că instituirea unor norme care să reglementeze protecţia personalului MAI, faţă de care este iminentă producerea ori au fost manifestate acte în scopul intimidării, ameninţării sau violenţe în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu, care le pot pune în pericol viaţa, integritatea corporală, sănătatea proprie sau a membrilor de familie ai acestora ori bunurile acestora, contribuie la aplicarea cu fermitate a legii şi la exercitarea neîngrădită a autorităţii publice, ţinând cont de prevederile art. 3 alin. (5), art. 6 alin. (6) şi (8) şi art. 66 alin. (1) din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 40 din Legea nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 4 şi art. 17 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare, luând în considerare prevederile art. 19 alin. (2) şi ale art. 43 alin. (2) din Legea nr. 550/2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 26 alin. (1) pct. 1 şi art. 39 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, ale art. 1, art. 10 lit. a) şi art. 21 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 76/2016 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă a Ministerului Afacerilor Interne, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 194/2017, precum şi ale art. 41 alin. (2) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, 

    în temeiul art. 7 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerul Afacerilor Interne, aprobată cu modificări prin Legea nr. 15/2008, cu modificările şi completările ulterioare, 

    ministrul afacerilor interne emite următorul ordin: 

Ordinul nr. 160 din 2017 privind asigurarea protectiei personalului MAI.pdf

Arhivă

Galerie foto